cu ochii inchisi

luni, 19 august 2013

Soul stripping.

Astazi, mergand alene si greoi catre locul in care trebuia sa ma intalnesc cu o buna prietena, si cum adesea mi se intampla, am trait o experienta spirituala de scurta durata. Desigur, strans legata de muzica din iPodul meu, senzatia era cu totul stranie.. A fost un amestec ciudat de expectatie si nerabdare cu o vaga tenta de liniste si relaxare sufleteasca... Nu pot spune ce e exact. Poate ca e racoarea sfarsitului verii pe care o resimt prin prisma vantului un pic mai taios, dar mangaietor si racoritor.. Aah ce mult am asteptat racoarea... racoareai brizei sarate a marii! Nimic nu se compara cu asta.

Imediat dupa exaltarea mea a urmat un mic moment de nostalgie si dor. Un dor nespus de locuri, de oameni, de senzatii pe care numai acolo le pot trai. Vantul asta imi oferea doar un preambul la ceea ce tanjeam de fapt. Mangaierea lui. Si am realizat ca doar el imi poate alina toate dorurile neconcretizate pe care le simt. Dorul de el se transpune in orice senzatie de nostalgie.

Este poate, o perioada in care sunt mai sensibila la elemente din mediul exterior, la sentimente, la ganduri.

Poate toate astea vor trece ca o raceala de vara, cu un nas putin iritat si un racait sacaitor pe gat.

Intre timp simt ca I..